Navigare


George Calinescu - Enigma Otiliei

Introducere
Autor: George Calinescu

Tip: Roman realist, obiectiv, de tip balzacian

Definitia romanului: Constructie epica in proza, de mare intindere, cu o actiune complexa la care participa un numar mare de personaje, intre care se formeaza conflicte puternice.

George Calinescu = teoretician al romanului romanesc. El respinge proustianismul si promoveaza realismul clasic.

A scris 4 romane, din care Enigma Otiliei este al doilea (1938).

Nicolae Manolescu comenteaza: un balzacianism fara Balzac.

Cuprins
Romanul realist: Opera este un roman realist deoarece:

     -Observa atent socialul

     -Individualizeaza puternic personajele

     -Detaliul este foarte fin in descrieri

     -Naratiunea la persoana a III-a

     -Narator omniscient

Paragraful de mai sus este util in a rezolva cerinta "Prezinta 2-4 trasaturi ale romanului realist".

Viziune asupra lumii: Conceptia lui George Calinescu este ca un roman trebuie sa fie neaparat epic, sa dea impresia de viata, sa fie autentic, obiectiv, sa refuze lirismul, etc..

Pentru a infatisa imaginea societatii romanesti din bucuresti la inceputul secolului al XX-lea, autorul a pornit de la realitatea acelei perioade.

     Tipice realismului balzacian sunt accentul pus pe problematica imbogatirii, pe social si pe problema paternitatii. Viziunea despre lume a lui Calinescu se reflecta in aceasta opera prin structura simetrica a romanului, felul in care sunt realizate personajele si secventele descriptive.

Perspectiva narativa: Intamplarile sunt relatate la persoana a III-a (viziune dindarat). Naratorul este obiectiv, detasat, nu se implica in ceea ce povesteste. Deasemenea este omniscient si omniprezent.

     Chiar daca tonul este obiectiv, naratorul nu este absent, ascunzandu-se sub unele masti, precum Felix Sima, personajul reflector, prin intermediul caruia realizeaza caracterizarea directa a altor personaje.

Tema: Roman balzacian, citadin (aspect al modernismului). Este o fresca a burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea. In aceasta societate se va forma (maturiza) tanarul Felix Sima, care inainte de a isi face o cariera, trece prin experienta iubirii si a relatiilor familiale. Motivul mostenirii si al paternitatii o incadreaza in proza balzaciana.

Titlul: Titlul initial a fost Parintii Otiliei, ceea ce evident reflecta ideea paternitatii. Fiecare personaj reflecta intr-un fel soarta Otiliei, ca niste "parinti". Din motive editoriale, titlul se schimba in Enigma Otiliei, care evidentiaza comportamentul misterios al protagonistei.

Structura + tehnici narative: Romanul are urmatoarea structura:

     -20 de capitole

     -Mai multe planuri narative, fiecare urmarind destinul unor personaje, prin acumularea detaliilor

          -Destinul Otiliei

          -Al lui Felix

          -Clanului Tulea

          -Destinul lui Stanica, etc.

Un plan urmareste lupta clanului Tulea care incearca sa obtina averea lui Costache Giurgiuveanu si sa o inlature pe Otilia Marculescu.

Al II-lea plan prezinta destinul lui Felix Sima, un orfan care vine la Bucuresti pentru a studia medicina. El locuieste in casa tutorelui sau, Costache Giurgiuveanu, si traieste iubirea adolescentina pentru Otilia.

Pentru a contura imaginea societatii, se acorda interes si unor planuri secundare.

     Secventele narative sunt inlantuite in ordine cronologica. Din cand in cand, se insereaza si micronaratiuni pentru a completa. Prezenta dialogului confera veridicitate si concatenare epica. Caracterele sunt conturate prin intermediul descrierii.

Incipit: Se fixeaza cadrul temporal: intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909 si spatial (se descrie strada Antim din Bucuresti si arhitectura casei lui Mos Costache, in foarte mare detaliu). Sunt deasemenea prezentate personajele principale si se sugereaza conflictul.

Relatia incipit-final: Finalul aduce rezolvarea conflictului si este urmat de un epilog. Simetria cu incipitul se realizeaza prin descrierea strazii si casei lui Mos Costache, din perspectiva lui Felix, in momente diferite ale existentei sale (adolescenta, si "dupa razboi").

     Simetria este sustinuta si de replica lui Mos Costache pe care si-o aminteste Felix de mai tarziu:

nu-nu sta nimeni aici, nu cunosc..

Subiectul

Expozitiunea este realizata dupa modelul realist-balzacian, prin situarea exacta a actiunii intr-un cadru bine definit din punct de vedere al timpului si al spatiului, dandu-se detalii topogrfice, utilizandu-se o descriere a strazii realista si observandu-se fiecare detaliu fin.

     Caracteristicile strazii si ale casei sunt surprinse de un narator specializat, desi observatia ii este atribuita personajului-reflector, Felix. Familiarizarea cu mediul se realizeaza prin procedeul restrangerii treptate a cadrului, de la strada la casa, la interior, la aspectul si actiunile locatarilor.

     Descrierea strazii si casei evidentiaza contrastul dintre realitate si pretentia de confort si bun gust a unor locatari bogati:

          -Inculti (aspectul de Kitsch)

          -Zgarciti (case mici, ornamente ieftine)

          -Snobi (imitarea arhitecturii clasice), etc.

Arhitectura sugereaza o lume in declin, care desi a avut bani, nu a avut si fondul cultural necesar.

Actiunea incepe odata cu venirea lui Felix, orfan, absolvent al Liceului Internat din Iasi, la Bucuresti. Acesta este orfan si urmeaza sa stea la casa unchiului si tutorelui sau legal, pentru a urma Facultatea de Medicina. Costache Giurgiuveanu (unchiul lui Felix) este un avar care o creste pe Otilia, fiica sa vitrega, si are intentia de a o infia. Aglae o considera un pericol pentru mostenirea fratelui ei.

     Odata patruns in locuinta, Felix il cunoaste pe Costache, un om care se teme de straini, o cunoaste pe Otilia si asista la jocul de table. Sunt conturate portretele fizice ale personajelor, in detaliu, si sunt evidentiate trasaturi precum starea civila, statutul in familie, etc. Se contureaza o atmosfera neprimitoare si se prefigureaza cele doua planuri narative impreuna cu conflictul principal.

Intriga are doua planuri:

     -Istoria mostenirii lui Costache Giurgiuveanu

     -Destinul tanarului Felix Sima, maturizarea sa (caracterul de bildungsroman)

Obsesia banului este evidentiata de competitia pentru mostenirea batranului avar. Costache este proprietar al unei multitudini de imobile, restaurante, actiuni si nu pune in practica niciun proiect pentru asigurarea viitorului Otiliei, de dragul banilor. Clanul Tulea urmareste obtinerea averii, dar o considera pe Otilia un obstacol in a-si atinge scopul. Costache are o afectiune sincera pentru Otilia, insa nu o infiaza pentru a nu cheltui, si din cauza temei de Aglae. Totusi, incearca sa ii construiasca o casa cu materiale de la demolari. Proiectele nu se realizeaza, imbolnavindu-se in urma efortului depus la transportul materialelor. Vesti proaste pentru familia tulea, care afla ca Mos Costache se face bine in urma ingrijirii primite din partea lui Felix, Otilia si Pascalopol.

     Mos Costache moare in cele din urma, din cauza lui Stanica Ratiu, ginerele sau, care ii fura averea de sub saltea. Stanica se amesteca oriunde crede ca poate obtine profit, si sustine intriga romanului, pana in deznodamant.

Alte aspecte ale familiei burgheze:

     -Casatoria: Aurica, fata batrana, are aceasta obsesie; Titi se tulbur erotic si traieste o foarte scurta experienta matrimoniala; Pascalopol se casatoreste cu Otilia; Stanica se insoara cu Olimpia pentru o zestre pe care nu a primit-o niciodata

     Si Felix se casatoreste, insa isi rateaza prima iubire. Urmeaza apoi sa-si faca o cariera.

     Banul strica relatia dintre soti:

          -Stanica se insoara pentru o situatie materiala buna, dar nu isi asuma rolul de sot sau tata

     -In clanul Tulea, Aglae conduce autoritar, Simion brodeaza iar mai tarziu este abandonat in ospiciu

     -Orfanii au doi protectori: Costache si Pascalopol. Costache isi iubeste fiica, chiar daca nu o infiaza, dar Aglae (adevaratul avar al romanului) distruge personalitatile copiilor sai, impreuna cu orice sansa de a se implini matrimonial.

     ->Olimpia este parasita de Stanica

     ->Aurica ramane batrana

     ->Titi evolueaza spre o boala mentala

Felix este gelos pe Pascalopol, dar nu ia nicio decizie, primand dorinta de a-si face o cariera. Otilia il iubeste, dar il paraseste dupa moartea lui Mos Costache, considerand ca il impiedica in a se realiza profesional. Se casatoreste cu Pascalopol, care se desparte de ea in epilog. Otilia devine sotia unui conte exotic si cade in platitudine. Ea ramane pentru felix o imagine a eternului feminin si pentru Pascalopol o enigma.

Conflictul se bazeaza pe relatiile dintre doua familii inrudite. O familie este a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii, si Otilia Marculescu. Aici patrunde Felix Sima, nepotul lui Costache, care vine pentru a studia la Medicina. Leonida Pascalopol este un prieten al batranului, care il viziteaza des din cauza afectiunii sale pentru Otilia, cu care vrea sa-si intemeieze o familie.

     A II-a familie, vecina si inrudita este a lui Aglae. Ei aspira la averea lui Mos Costache. Clanul Tulea este compus din Simion Tulea si cei trei copii: Olimpia, Aurica si Titi. In aceasta familie patrunde Stanica Ratiu pentru a obtine zestrea Olimpiei.

Sunt doua conflicte succesorale:

     -Primul, din jurul averii lui Mos Costache - adversitatea Aglaei impotriva Otiliei

     -Al doilea, cel care destrama familia Tulea - interesul lui Stanica pentru averea batranului

Conflictul erotic este cel dintre Felix si Pascalopol - rivalitatea pentru mana Otiliei

Personajele sunt descrise dupa tehnica balzaciana. Se porneste de la caracterele clasice (avarul, ipohondrul, gelosul, parvenitul, etc.), care sunt conturate apoi prin realism.

     In text sunt prezente personaje tipice:

          -Mos Costache - avarul

          -Simion - dementul senil

          -Titi - debil mintal

          -Otilia - cocheta

          -Felix - ambitiosul

          -Pascalopol - aristocratul

          -Stanica Ratiu - arivistul

O caracteristica a modernismului este ambiguitatea personajelor - Mos Costache nu este un avar dezumanizat - are o iubire paterna sincera pentru Otilia; Pascalopol o iubeste in acelasi timp si patern si viril.

Alt aspect este naturalismul: Simion Tulea este urat, Titi este retardat. Aurica este obsedata sa se casatoreasca. Familia Tulea se afla sub semnul bolii.

Felix si Otillia au corespondenti antitetici: Felix (destept) - Titi (retardat) / Otilia (feminina) - Aurica (urata, batrana).

Caracterizarea personajelor - procedee: aceasta se realizeaza prin tehnica focalizarii, caracterul dezvaluindu-se progresiv.

In mod direct sunt date lamuriri cu privire la gradele de rudenie, starea civila si biografia personajelor. Caracterele dezvaluite in incipit nu evolueaza, dar li se ingroasa insusirile.

Personajele se caracterizeaza indirect prin intermediul faptelor, vestimentatiei, gesturilor, replicilor, etc.

     Portretul Otiliei este caracterizat prin tehnici moderne, precum reflectarea poliedrica. Ea este caracterizata din perspectiva mai multor personaje:

          -fe-fetita cuminte si iubitoare - Mos Costache

          -Fata admirabila, superioara pentru Felix

          -Femeia capricioasa cu un temperament de artista pentru Pascalopol

          -O fata desteapta pentru Aglae

          -O rivala in casatorie pentru Aurica

Incheiere
Concluzia difera in functie de cerinta. De obicei, in final se rezuma ideea principala a eseului.