Pe coastele Calabrei* vaporu- naintează În unda luminoasă ce noaptea fosforează*; El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin, Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin. În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte, Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte; Sehastru ce cunoaşte al globului mister, El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer. În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie. Din zare se întinde o punte argintie Pe care se îndreaptă vaporul legănat, Ce calcă orizonul cu stele semănat. Dorm valurile mării sub atmosfera caldă. În baie azurie Sicilia se scaldă; Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal, Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.
(Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei)
* Calabria – regiune a Italiei meridionale * fosforează – (înv.) luminează în întuneric, manifestă fenomenul de fosforescenţă * Carybda – monstru acvatic care trăia pe o stâncă din strâmtoarea Messina; înghiţea uriaşe cantităţi de apă şi, odată cu ea, tot ceea ce plutea în apropiere * Syracusa – port pe coasta răsăriteană a Siciliei
1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum.
2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca.
4. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2, precizându-le forma literară actuală.
5. Transcrie un fragment de vers/ un vers în care apare o imagine vizuală.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă.
7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre admiraţie, pornind de la ideea identificată în următoarea afirmaţie: „Lumea întreagă îţi aparţine, dacă ştii să admiri”. (Adina Olănescu, Cugetări)
Atentie! n elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: - sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor n scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; - sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea identificata n afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; - sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie).
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre relaţia dintre incipit şi final într-un basm cult studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - prezentarea a patru componente de structură şi/ sau de compoziţie a basmului cult pentru care ai optat (de exemplu: temă, viziune despre lume, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, secvenţă narativă, episod, relaţii temporale şi spaţiale, personaj, modalităţi de caracterizare a personajului etc.); - ilustrarea trăsăturilor incipitului, prin referire la textul narativ ales; - comentarea particularităţilor construcţiei finalului în textul narativ ales; - exprimarea unei opinii argumentate despre semnificaţia/ semnificaţiile relaţiei dintre incipitul şi finalul basmului cult ales.    Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.    Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.