Vino sa vezi! În târzia bogata caldura închis între ziduri cine-ar mai sta? Precum a mai fost, pâna-n cealalta zare înca o data tarâmul sa creasca ar vrea. Si-n unghi sagetat pamântu-si trimite cocorii spre cercul cel mare. Lumina ce larga e! Albastrul ce crud! Unei noi cresteri, varatice-n toamna, se pare c-am fi haraziti si alesi. Si-o clipa ne e-ngaduit banuitului Sud sa-i trimitem un gând fara gres. Între frunza ce cade si ramura goala moartea se circumscrie c-un gest de extatica boala. Un joc îngânând cu lemnoasele membre suna târziul, nebunul, caldul Septembre.
(Lucian Blaga, Zi de septemvrie)
1. Transcrie doua cuvinte care apartin câmpului semantic al naturii.
2. Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului Septembre.
3. Alcatuieste doua enunturi prin care sa ilustrezi polisemia verbului a suna.
4. Precizeaza doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric în textul dat.
5. Mentioneaza doua teme/ motive literare identificate în poezia citata.
6. Explica semnificatia unei figuri de stil identificate în prima strofa.
7. Prezinta rolul exclamatiilor din strofa a doua.
8. Comenteaza, în 6 - 10 rânduri, ultima strofa, prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice.
9. Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezenta în textul dat.
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre gândire (meditare, reflectie), pornind de la ideea identificata în urmatoarea afirmatie: „Gândul nu se coboara acolo unde aude prea multa vorba”. (Nicolae Iorga, Cugetari)
Atentie! n elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: - sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor n scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; - sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea identificata n afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; - sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie).
Scrie un eseu de 2 – 3 pagini despre relatiile dintre doua personaje ale unui text narativ studiat, apartinând lui Liviu Rebreanu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmatoarele repere: - prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru constructia personajelor alese (de exemplu: tema, perspectiva narativa, actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, constructia subiectului, modalitati de caracterizare, limbaj etc.); - evidentierea situatiei initiale a celor doua personaje, din perspectiva tipologiei în care se încadreaza, a statutului lor social, psihologic, moral etc.; - relevarea trasaturilor celor doua personaje, semnificative pentru ilustrarea relatiilor, prin raportare la doua episoade/ secvente narative ale textului narativ ales; - exprimarea unei opinii argumentate despre relatiile dintre cele doua personaje, din perspectiva situatiei finale/ a deznodamântului.   Nota! Ordinea integrarii reperelor în cuprinsul lucrarii este la alegere. Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinta/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilitati de analiza si de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuatia – 2 puncte; asezarea în pagina, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 2 pagini.