
El n-ar dori sa-l recunoasca Pe lume nimeni niciodata, Sa poarte pururea o masca Pe fata lui de chin brazdata, Sa treaca nebagat în seama, Ca si o umbra prin multime, Ce nici sa stie cum îl cheama Pe tristul faurar de rime… Doar seara când, trudit de cale, Se-ntoarce-n casa lui sihastra, S-auda cântecele sale Cântate de la vreo fereastra, S-asculte dus si nici sa-i vina În minte cânturile-acele, Sa-i para-o inima streina Ca sufera si plânge-n ele…
(St. O. Iosif, Cântaretul)
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pururea si trudit.
2. Precizeaza rolul punctelor de suspensie din a doua strofa.
3. Scrie doua expresii/ locutiuni care contin umbra.
4. Precizeaza valoarea expresiva a verbelor la modul conjunctiv din poezie.
5. Transcrie un vers care contine un element de portret.
6. Explica semnificatia unei figuri de stil identificate în strofa a doua.
7. Prezinta doua elemente prin care se realizeaza subiectivitatea în textul dat.
8. Comenteaza, în 6 - 10 rânduri, ultimele doua strofe, prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice.
9. Prezinta semnificatia titlului în relatie cu textul poeziei date.
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre comportarea laudabila/ morala, pornind de la o idee identificata în una dintre urmatoarele afirmatii: · „Moralitatea se razima pe respectul [fata] de altii si pe respectul de sine”. (Nicolae Iorga, Cugetari) · „Un tip cu adevarat moral este, sub raport etic, mai exigent fata de sine însusi decât fata de altii”. (Lucian Blaga, Cugetari)
Atentie! n elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: - sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor n scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; - sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea identificata n afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; - sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie).
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre relatia dintre incipit si final într-un roman studiat, apartinând perioadei postbelice. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmatoarele repere: - prezentarea a patru componente de structura si/ sau de compozitie a romanului pentru care ai optat (de exemplu: tema, viziune despre lume, constructia subiectului, particularitati ale compozitiei, perspectiva narativa, tehnici narative, secventa narativa, episod, relatii temporale si spatiale, personaj, modalitati de caracterizare a personajului etc.); - ilustrarea trasaturilor incipitului, prin referire la textul narativ ales; - comentarea particularitatilor constructiei finalului în textul narativ ales; - exprimarea unei opinii argumentate despre semnificatia/ semnificatiile relatiei dintre incipitul si finalul romanului ales.   Nota! Ordinea integrarii reperelor în cuprinsul lucrarii este la alegere. Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinta/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilitati de analiza si de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuatia – 2 puncte; asezarea în pagina, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 2 pagini.