Mesterul, stropit pe mâini cu var,
înalta coloane si-arhitrava*.
Zgribulita-n cuibul ei amar
de pamânt, sfioasa si firava,
iedera-ncerca fara de spor
sa i se-nfasoare pe picior.
Într-o zi, zâmbindu-i, el i-a spus:
– Vrei sa stam de vorba? Vino sus...
Ah, de-atunci suvoaie-ntregi de clipe
si-au varsat luminile în vânt!
Iedera-mbatata de cuvânt
musca zidul nalt ca sa nu tipe
si mereu, mereu îsi ia avânt.
Iat-o: frunza palida, sihastra,
se alinta seara sub fereastra;
linge glezna pietrelor; deschide
niste oarbe, stresini si firide,
pântece de noi cariatide*
si, suind cu soarele pe dungi,
misca brate gingase, prelungi.
.........................................................

(Stefan Augustin Doinas, Iedera îndragostita)

* arhitrava, s.f. – element de constructie caracteristic arhitecturii clasice
* cariatida, s.f. – statuie reprezentând o femeie care sustine, asemeni unei coloane, cornisa unui
acoperis, o intrare etc.

1. Transcrie, din textul dat, doua cuvinte care apartin câmpului semantic al arhitecturii.

2. Explica utilizarea virgulei în versul „Ah, de-atunci suvoaie-ntregi de clipe".

3. Scrie doua expresii/ locutiuni care contin cuvântul pamânt.

4. Mentioneaza doua teme/ motive literare prezente în poezie.

5. Motiveaza scrierea cu litera mica la începutul unora dintre versurile poeziei.

6. Transcrie câte un vers/ o structura care sa contina un epitet dublu,
respectiv, o personificare.

7. Explica semnificatia alternarii modurilor si a timpurilor verbale în fragmentul dat.

8. Comenteaza, în 6 - 10 rânduri, ideea poetica/ o idee poetica identificata în textul dat.

9. Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,
sugestie, reflexivitate), prezenta în textul dat.

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre însemnatatea cunoasterii istoriei, pornind de la ideea identificata în urmatoarea afirmatie: „Istoria ne învata multe, cu conditia sa pricepem învataturile ei”. (Constantin Dobrogeanu-Gherea, Opere, 5)

Atentie! �n elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor �n scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri;
- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea identificata �n afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;
- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie).

Scrie un eseu de 2 – 3 pagini despre relatiile dintre doua personaje ale unui text narativ studiat, apartinând lui Camil Petrescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urmatoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru constructia personajelor alese (de exemplu: tema, perspectiva narativa, actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, constructia subiectului, modalitati de caracterizare, limbaj etc.);
- evidentierea situatiei initiale a celor doua personaje, din perspectiva tipologiei în care se încadreaza, a statutului lor social, psihologic, moral etc.;
- relevarea trasaturilor celor doua personaje, semnificative pentru ilustrarea relatiilor, prin raportare la doua episoade/ secvente ale textului narativ ales;
- exprimarea unei opinii argumentate despre relatiile dintre cele doua personaje, din perspectiva situatiei finale/ a deznodamântului.
  Nota! Ordinea integrarii reperelor în cuprinsul lucrarii este la alegere. Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinta/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilitati de analiza si de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuatia – 2 puncte; asezarea în pagina, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 2 pagini.